Momentul în care am devenit tată a fost momentul în care am simțit că am devenit brusc super responsabil şi am început să îmi pun întrebări despre cum va fi viața mea din acea zi înainte,  dacă voi reuşi să fac faţă în ceea ce priveşte partea financiară a familiei, dacă voi reuşi să le ofer siguranţa de care credeam că au nevoie soția și fetița mea, dacă am să fiu un tată suficient de bun sau dacă noi (eu şi Simo) vom mai avea aceeaşi relaţie de cuplu, dacă… dacă… dacă…

Este clar că odată cu apariţia Flaviei în viața mea şi cu toate schimbările datorate venirii unui bebeluş, mi-au trecut tot felul de gânduri.

Da, şi noi, bărbaţii avem emoţii, putem să ne simţim nesiguri, trişti sau temători.

Photo by Ibrahim Rifath on Unsplash

În cele mai multe resurse de specialitate se menţionează că după naștere, mama este cea care are nevoie de multă atenție și îngrijire din partea celor din jur. Ceea ce este adevărat pentru că furtuna hormonală prin care trec proaspetele mămici le poate facilita apariţia depresiei postpartum. Dar nu ar trebui excluşi din această situaţie nici proaspeții tătici care, datorită tuturor schimbărilor de după apariţia bebeluşului, pot avea serioase probleme emoţionale.

Deși se vorbește de câțiva ani despre depresia postpartum, încă nu există suficiente studii recente care să demonstreze că această afecțiune are impact exclusiv asupra mamelor. Sunt unele studii care spun că aproape 10% dintre tați suferă de această afecțiune și, în majoritatea cazurilor, pe o durată mai mare față de cea a mamelor. Există şi studii care duc acest procent până la 25% în rândul taţilor.

Așa că întrebarea cea mai importantă rămâne: pot avea tații depresie postpartum?

Sigur că da. Doar că apare mai târziu decât la mame, respectiv între a treia și a șasea lună după nașterea copilului și nu este asociată cu dereglajul hormonal, ci cu alți factori. Este important de menționat faptul că depresia postpartum poate fi agravată și de faptul că bărbații nu își exprimă de obicei emoțiile în mod deschis și astfel ajung să sufere în tăcere.

Factorii descendenți pot fi următorii:

  1. Teama de paternitate: noile responsabilități de tată, teama de a nu ști și de a nu fi capabil de îngrijirea unui bebeluș pot face parte din rândul motivelor principale.
  2. Schimbări în viața de cuplu: înainte de naștere, atenția mamelor era doar asupra taților, iar acum se centrează mai mult asupra bebelușului. Astfel, tatăl se poate simți abandonat și poate deveni gelos.De altfel, relațiile sexuale trec în plan secundar, mai ales că multe femei nu se mai simt confortabil cu propriul corp după naștere.
  3. Lipsa somnului crește gradul de stres. Oboseala și stresul cresc pentru că nu reușești să dormi suficiente ore pe noapte, te trezești des, treburile din casă se înmulțesc, toată rutina obișnuită se dă peste cap. În plus, bebelușul cere mereu atenție. În astfel de condiții e dificil să rămâi zen. 🙂
  4. Grijile financiare: cheltuielile cresc și devin o preocupare constantă pentru a putea avea același nivel de trai ca înainte de apariția bebelușului.

Cele mai frecvente semnale ale depresiei postpartum la tați sunt înverșunarea față de parteneră, iritarea, insomnia, refugiul în străini (prieteni sau muncă). Toate acestea pot dura până la un an de la apariție, după care, aceștia încep ușor-ușor să se concentreze mai mult asupra noii situații familiale.

Consecințele depresiei tatălui afectează întreaga familie și, în mod special, dezvoltarea copilului. Un tată deprimat va petrece mai puțin timp cu copilul, va înceta să mai facă lucruri cu el (să povestească, să cânte, să râdă sau pur și simplu să se joace cu el). Un tată cu depresie poate fi mai retras, mai introspect, cu un nivel de stres mai ridicat care îl poate determina să pedepsească sau chiar să lovească copilul – lucru care nu este dorit de nimeni.

Dacă partenerul tău se află în această situație, este important ca toată familia voastră să fie deschisă în ceea ce privește exprimarea emoțiilor Doar împreună veți reuși! Este recomandat să consultați și un specialist dacă lucrurile se prezintă mai grave decât par.

Dacă ești tătic și te simți copleșit, fii curajos, vorbește despre sentimentele tale și solicită ajutor.

Paternitatea este o perioadă frumoasă de care fiecare bărbat ar trebui să se bucure în toată deplinatatea ei!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *