Cunoașteți acele situații în care sunteți la restaurant alături de mai multe familii cu copii și doar gura odraslei voastre se aude? Hmm… și nu doar că se aude de departe, dar vă și spune unde să stați și ce să faceți fără prea mult loc de întors! Știu, în astfel de momente vă întrebați cum de puiul acela mic și liniștit s-a transformat așa repede într-un dictator?!
Lumea poate fi percepută de copii drept un loc nesigur. Din acest motiv, ei au nevoie de predictibilitate, aceasta oferindu-le siguranță. Este rezultatul păstrării ritualurilor, mai ales pentru acele contexte mai puțin preferate de ei (servirea mesei, mersul în vizită etc). Faptul că își dezvoltă limbajul și pot să facă propoziții cu ceva mai multă ușurință îi poate determina pe cei mici să își exerseze această abilitate în curs de dezvoltare. Începând cu vârsta de doi ani și jumătate, copiii pot să își dezvăluie această latură de… a face pe șefii, asta și pentru că, să fim sinceri, în această perioadă totul se învârte în jurul lor!
Un alt aspect important de care trebuie să ținem cont este cel referitor la modelul pe care noi îl oferim copiilor noștri la această vârstă. Realitatea este că piticii sunt crescuți de adulții care îi iubesc, dar care mereu le spun ce să facă, cum să facă și de ce să facă. Este normal ca mai devreme sau mai târziu să preia și ei acest tip de comportament văzându-l des la cei care îl cresc.
Știu că astfel de momente în public vă fac să vă simțiți jenați sau furioși. Este normal! Eu vă recomand să încercați să preluați pe viitor cât mai mult din următoarele patru principii pentru a vă ușura munca în astfel de situații:
- Aceste comportamente sunt o etapă firească din dezvoltarea fiecărui copil. Abilitățile sociale și verbale sunt în dezvoltare și încă nu poate fi asertiv cu ceilalți așa cum ne dorim noi. Încercați să vedeți aceste aspecte drept etape absolut normale și fiți pregătiți să le gestionați corect.
- Oferiți-i predictibilitate! Pentru a-l ajuta este necesar să îi povestiți celui mic ce urmează să se petreacă în contextele noi. Astfel, el va ști ce se așteaptă de la el.
- Dacă sau atunci când remarcați lipsa anumitor abilități sociale, vă puteți stabili obiective de lucru pornind de la acestea. Astfel, puteți să lucrați ca micuțul vostru să învețe să spună “mulțumesc” sau “te rog frumos” în contextele potrivite.
- Validați-i mesajul. Astfel, îi veți da de înțeles că sunteți acolo, atenți și că ați înțeles ce vă transmite. Această validare nu înseamnă că o să faceți așa cum vă dictează el!
“Înțeleg că ți-ar plăcea să punem toate jucăriile aici, problema este că mama ta ne-a rugat să îi păstrăm acest spațiu liber”.
- Evidențiați și puneți în cuvinte comportamentele copilului care dau dovadă de deschidere și flexibilitate. Această strategie este mult mai bună decât să folosiți explicațiile sau lupta de putere.
O să spuneți că este varianta ideală. Da, așa este! Cred că având în minte idealul și făcând mici schimbări în modul în care gestionăm aceste contexte, vom obține în timp îmbunătățiri ale comportamentelor copilului.