Cine își mai amintește desenele animate ale anilor ’90 – Captain Planet, Sandy Bell, Piff și Hercule sau Nils Holgerson? Acestea sunt doar câteva dintre celebrele desene care ne aduceau în fața televizorului și ne țineau nemișcați. Dincolo de faptul că erau singurele opțiuni pe care le aveam la TV, ne propuneau subiecte faine legate de mediu, comportament sau siguranță.
Prin anii 2000 lucrurile s-au schimbat: Deja aveam posturi TV de profil cu desene, dar și o varietate tot mai mare de subiecte SF care prezentau tot mai multă agresivitate. În plus, în aceeași perioadă copiii au început să petreacă tot mai multe ore în fața ecranului urmărind astfel de programe.
De-a lungul timpului, experții în dezvoltarea copilului au subliniat importanța selectării conținutului programelor TV la care se uită cei mici, dar și limitarea la maximum o oră pe zi în fața ecranului. Cu toate acestea, în ultima perioadă a scăzut foarte mult vârsta de la care copilul este expus ecranului. Sunt situații în care încă de la 6 luni este lăsat în fața televizorului, iar la 2-3 ani este deja un consumator fidel de programe de desene animate.
Copiii care se uită la desene animate cu un conținut nepotrivit pot dezvolta, în timp, următoarele probleme:
- Tulburări de somn – nu reușesc să aibă un somn liniștit și chiar se pot trezi frecvent în timpul nopții pentru că visează urât sau pentru că au un somn agitat.
- Lipsa răbdării – este un aspect important care, din păcate, influențează negativ atât aspectele emoționale cât și cele de relaționare cu cei din jur. În cadrul programelor de desene animate majoritatea lucrurilor se petrec cu o viteză uimitoare, trecându-se foarte rapid de la o stare la alta sau de la un context la altul. Acest lucru se poate traduce printr-o dificultate a celor mici, în viitorul apropiat, de a amâna sau aștepta anumite lucruri în viața de zi cu zi.
- Lipsa de sensibilitate în raport cu durerea psihică și fizică a celor din jur – acest aspect se datorează expunerii repetate la comportamentele agresive din filme sau desene animate.
- Manifestarea comportamentelor violente pe care le văd în desenele animate pentru că, de cele mai multe ori, acestea rămân fără sancțiuni, lucru care îi întărește copilului convingerea că sunt firești.
- Întârzieri în dezvoltarea limbajului – în ultima perioadă sunt tot mai mulți copii care au un vocabular sărac sau un limbaj nefuncțional, iar acest lucru este un rezultat al orelor petrecute în fața filmelor de animație și lipsa dialogului cu cei din jur.
Citește și:
Cum ne ajutăm copilul să petreacă mai puțin timp în fața ecranului?
Ce avem de făcut?
- Pasul cel mai important constă în limitarea perioadei de timp pe care copiii o pot petrece în fața ecranelor. Între 3 și 12 ani aceștia pot petrece maxim o oră, iar după această vârstă se mai pot adăuga 30 de minute.
- Un alt pas important este evaluarea conținutului programelor de filme de animație pe care le urmăresc copiii. Este foarte important să fim atenți la acest aspect și chiar să îi redirecționăm spre desene animate educative. Norocul nostru este că oferta de filme de animație educative s-a diversificat în ultimul timp. De exemplu, Flavia preferă Purcelușa Peppa, Blue și Dora.
- Este important să discutăm cu cei mici și să facem distincția dintre lumea reală și lumea imaginară. De asemenea, trebuie să le explicăm că nu tot ceea ce văd ei în desene poate fi pus în practică, dar și că personajele nu există în viața de zi cu zi.
- Ideal ar fi să reușim cu toții să stabilim o rutină în care toți membrii familiei se uită la un episod de desene animate, în aceleași zile și același interval orar. Abia după putem iniția dezbateri cu cei mici despre acțiunile petrecută în cadrul acestora.
Sper să vă fie de folos acest articol și să luați în calcul sfaturile mele! Nu este un subiect ușor pentru niciun părinte, dar poate fi gestionat cu ceva atenție și precauție.