Sau cum începem educația financiară de la vârste timpurii?

Să pornim cu un exemplu care, cu siguranță, vă este cunoscut: Familia Anton este pe punctul de a finaliza cumpărăturile în supermarket când cel mic începe negocierile pentru a primi o mașinuță nouă de la raionul de jucării. Mama îl întreabă dacă are suficienți bani în pușculită, iar răspunsul negativ nu întârzie să apară. Discuția continuă cu un întreg șir de rugăminți și negocieri, dar mama rămâne fermă și îi spune copilului să economisească și să își strângă banii singur pentru jucărie. Evident, aceasta nu este o opțiune pentru cel mic care își dorește cu orice preț mașinuța, fără să se arate deschis să și-o cumpere din economiile pe care le-ar putea face.

Vă sună cunoscut, nu? 🙂

Realitatea este că alocarea unei sume de bani în mod constant copiilor poate fi un instrument util pentru a le oferi lecții valoroase despre gestionarea bugetelor. De multe ori părinții folosesc simbolurile precum jetoanele sau bilele puse în borcane în loc de bani. În acest mod, simbolurile se transformă săptămânal în sume de bani necesare pentru ca odraslalele să își poată cumpăra obiectele dorite. Prin urmare, ei ajung să perceapă portofelul părintelui drept o rezervă nelimitată de bani. Consecințele? Ei bine, da, există. Varianta aceasta cu simboluri poate aduce disconfort tuturor: pe de-o parte, părinții se simt manipulați și neapreciați iar pe de altă parte, copiii nu reușesc să învețe să gestioneze responsabil banii pe care îi primesc.

Citește și:

Cum să cresc un copil încrezător?

Primirea unei sume în mod constant (săptămânal, bilunar sau lunar) pentru a fi „administrată” de cei mici poate fi o modalitate potrivită pentru toate părțile implicate. Suma poate fi negociată în funcție de bugetul familiei și de nevoile copilului. Dacă cel mic are nevoie de mai mult poate să preia anumite responsabilități din activitățile casnice. Sigur, dacă aceste sume sunt exclusiv dependente de responsabilități casnice pot să apară anumite probleme. Imaginați-vă dacă la 4 ani o fetiță primește 3 lei pentru a-și face patul, la 8 ani va cere 10, iar la 14 nu va mai face nimic dacă nu primește orice își dorește. 

Corelarea alocarii unei sume de bani cu treburile casnice poate aduce cu sine contexte de pedeapsă sau de manipulare pentru cele două părți implicate.

Cu alte cuvinte, alocarea unei sume de bani trebuie făcută doar pentru că cel mic/cea mică este membru al familiei, nu pentru că își duce la bun sfârșit responsabilitățile gospodărești. De asemenea, și sarcinile pe care le primește trebuie să aibă legătură doar cu statutul său de membru al familiei, nu cu banii pe care i-ar putea obține în urma îndeplinirii lor. Sigur, dacă cel mic are nevoie de sume mai mari de bani poate câștiga bănuți în plus dacă dorește asumându-și noi responsabilități. Acestea sunt opționale, el nefiind obligat să le îndeplinească.

Când sunt copiii pregătiți pentru a avea propria sumă de bani?

Este o întrebare pe care și-o pun mulți părinți. Răspunsul este simplu: încă de când aceștia încep să simtă că au nevoie de bani, mai exact chiar atunci când încep să își dorească diverse lucruri. Părinții pot începe cu o sumă mică și o pușculiță, obiect care ar putea părea distractiv pentru cei mici. Pe măsură ce cresc, suma de bani pot fi mai mare în funcție de nevoile lor. Aceasta poate fi oricând renegociată pe măsură ce copiii avansează în vârstă și pot fi stabilite clar momentele în care să aibă loc aceste discuții (începutul anului școlar sau zilele de naștere).

Dacă ei hotărăsc să își cheltuie toți banii mult prea devreme până să primească următoarea sumă este exclusiv opțiunea lor. Părinții pot empatiza, dar nu trebuie să îi „salveze” în caz că rămân fără resurse financiare! Libertatea de a cheltui banii așa cum îi doresc ei este foarte bună, oferindu-le un context real de învățare atât timp cât părinții nu se amestecă.

De asemenea și bugetul pentru haine poate fi negociat și stabilit. În acest fel, cei mici vor învăța să îl gestioneze în funcție de modă și dorințele lor.

În concluzie, bugetele și alocațiile îi ajută pe copii să ia decizii și să trăiască cu consecințele acestora, îi responsabilizează și îi determină să înțeleagă cât de important este procesul de a obține resurse financiare sau de a le investi corespunzător. În acest fel se pregătesc pentru viața de adulți fiind gata să își gestioneze banii în totalitate în viitor.

Leave a Reply

Your email address will not be published.