Dacă în articolul anterior discutam despre stresul parental și ofeream câteva sfaturi pentru a-l diminua, astăzi vreau să abordez partea cognitivă a acestui subiect, mai exact puterea propriilor noastre gânduri și interpretări.
În multe contexte ajungem să ne sabotăm singuri prin modul în care gândim bazându-ne pe experiențe anterioare. Interpretăm ceea ce ni se întâmplă într-un mod pozitiv sau negativ, lucru care ne influențează felul în care ajungem să ne comportăm.
Și ce legătură are acest lucru cu stresul?
În gestionarea reacțiilor la stres, gândurile tale sunt foarte importante. Ele contribuie la cât de stresat sau cât de supărat te simți într-un anumit context. Iată ce se întâmplă, de fapt:
– Întâmpini o situație: De exemplu, Doamna Mircea a mers la ora la care era programată la dentist. Din păcate, a așteptat 45 de minute în sala de așteptare fără să fie băgată în seamă de cineva.
– Îți formezi o părere despre acel context: Doamna Mircea crede că dentistul a lăsat-o în mod intenționat să aștepte pentru că ultima dată a lipsit și nu a anunțat înainte. Își spune că medicul este o persoană răutăcioasă și merită pedepsit pentru modul în care a tratat-o.
– Această percepție îți determină o anumită reacție emoțională (pozitivă sau negativă): Doamna Mircea se simte furioasă și neîndreptățită.
– Emoția îți influențează comportamentul: În cazul nostru, doamna Mircea se agită, strigă la recepționer și iese în fugă din cabinet.
Acum gândește-te din nou la acest exemplu și găsește pentru același scenariu alte gânduri, alte emoții și un alt mod de a reacționa. Iată ce interpretare alternativă putem găsi pentru contextul de mai sus:
– Gândul: Doamna Mircea se gândește că dentistul este reținut pentru o intervenție mai gravă și neplanificată fiind nevoit să decaleze toate programările.
– Emoția: Doamna Mircea se poate simți supărată sau iritată.
– Comportamentul: Ar putea aștepta până când intervenția este terminată sau ar putea să reprogrameze ședința.
Citește și:
4 moduri în care ne educăm copiii: ce impact au asupra adultului de mâine?
Concret, ce vreau să spun prin exemplele de mai sus este că oamenii acționează diferit în funcție de modul în care interpretează situațiile prin care trec. Aceste interpretări sunt numite gânduri automate pentru că sunt generate instant și fără prea multă reflecție. În exemplul de mai sus, doamna Mircea ar fi putut întreba calmă la recepție ce s-a întâmplat și chiar dacă nu i-ar fi plăcut răspunsul primit, o explicație ar fi ajutat-o să nu se lase învăluită de gânduri negative, menținându-și controlul emoțional. În multe situații, presupunerile sunt cele care induc în eroare, creează probleme interpersonale și generează stres.
La fel se întâmplă și în relația cu cei mici. Deseori am auzit din partea părinților convingeri precum: „o face intenționat”, „vrea să mă enerveze”, „se oprește doar dacă țip la el” și lista poate continua. Din nefericire, astfel de convingeri ne fac să fim furioși, frustrați, neputincioși și să ajungem într-un final să avem reacții impulsive, ba chiar să pedepsim greșit copiii.
Sfatul acestui articol: Notează ceea ce te frământă în situațiile în care te simți sub presiunea gândurilor și sentimentelor negative. Nu este ușor, dar atunci când “lucrăm” cu gândurile noastre trebuie să ne alocăm timp de exercițiu, de monitorizare și de reflecție.
Pentru a veni în sprijinul tău, în newsletter-ul de luna aceasta îți propun un exercițiu care să te ajute să îți monitorizezi gândurile și să identifici tiparele cognitive pe care le-ai dezvoltat și cu care te autosabotezi. Așa că te invit să te abonezi și nu uita că dacă ai întrebări îmi poți scrie pe e-mail la mail@tatalactiv.ro.